Se pare că l-au
prins cu mâţa-n sac pe Bute. De fapt ce mâţă-n sac?!? Nu-i sugestiv… Cu mâţa-n farfurie şi cu blană printre măsele
sună parcă mai bine. L-au depistat (în)dopat bine cu delicatese. Boabele (a nu
se citi babele sau Doamne fereşte boabe de mazăre) l-au pus la pământ. L-au
făcut KO! Se numără se pare cel puţin doi ani. Sper să fie o greşeală. Altfel pun pariu că Bute iese la pensie
după numărătoare. Dopajul ăsta în serie şi în grup îmi oferă prilejul să afirm că sportul fără anabolizante este precum
femeia fără barbă la homosexuali. Fără barbă, mustaţă sau un pic de tulei. Deci
plată şi urâtă. Dacă-i aşa… nu-i trăire. Nu-s condiţii pentru ridicarea tostesteronului
şi a andrenalinei. Fanii sportului de ani buni aplaudă anabolizantele.
Performanţa înseamnă un pumn de boabe pe zi şi un personaj cu cap paralelipipedic
sau piramidal. Un ipochimen straniu, un amestec de doctor, vraci de vrăjitor
expert în toate. Un alchimist medicinal sau ce-o mai fi. Unul care face
abracadabra cu eprubetele şi cu substanţele alea şi te face campion mondial.
Ăştia-s adevăraţii campioni. Nu bunăoară Messi sau Kliciko. Sau Djokovici. Care nici
usturoi n-a mâncat nici sfecla nu-i miroase. Merge precum ştergătoarele la
parbrize. Constant ca robotul. Fără accidentări. O sută, două de meciuri pe an
şi pe sportivii ăştia ca el nu-i supără nici măcar apa de la genunchi. Muşchi
de fier. Hai băăăăă…&%[!?*#¤=))/&¤#”!
în mă-sa de treabă. Doar nu s-a împreunat bunică-sa cu extratereştrii. Pe mine
de mă strigă cineva şi mă întorc brusc pe călcâie fac întindere. Cu
anabolizante însă cred că am şanse să ajung la Rio. Umflu şi vreo medalie…
Vraciul lui Bute a fost Herredia. L-au mai
prins pe vraci cu chimicale pentru oameni. Mărturisea Herredia prin 2008: eram
un fel de antrenor, găseam alături de sportiv ce anume i se potrivea corpului
sau şi probei pe care o practica. (…) Pentru sume mici le dădeam anabolizante
de pe stradă, pentru zeci de mii de dolari le dădeam substanţe de cea mai bună
calitate. Adică ai verzişorii te face nenea BMW cu cai putere gârlă,
n-ai biştarii te face nenea de-o gloabă. De un măgar putere. Bine-i şi aşa… Doamne
fereşte, de te aleargă vreun vecin să te binecuvânteze cu toporul te prinde
când o zbura porcul cu mătura-n gură. Deci
în sport ori ai bani de avion ori de vreo coptură de Dacie fără roţi tot
anabolizante mănânci. Cred că Bute n-a avut lovele. Noi românii suntem săraci
şi aici.Cumpărăm cârnaţ ce miroase a chimicale de la o poştă. Nu sunt bani de
restaurante şi caviar.
Herredia
ăsta este mai prost ca Moş Crăciun… Pe Moş nu l-a prins nimeni. Pe ăsta da! Uite frate la ruşi. Nu-i prinde nimeni. Grigori
Rodcenkov, fost președinte al laboratorului antidoping rus, s-a tirat în SUA.
Pârâcios Grigori ăsta zice că la Soci, în 2014, sportivii ruși s-au îndopat cu
anaboale. Supervizaţi de Sfânta Moscovă și de pioasele servicii secrete. Au
jmanglit astfel 15 medalii olimpice. Iar se oftică Putin pe mine că scriu rău
de rusnaci. Tot de ei. Îl pierd ca cititor. Hai că zic şi de englezi. Săptămânalul
The Sunday Times l-a făcut de
popa-prostu’n cucu gol pe mediculul-vraci Mark Bonar. Mai fraier ca Baba
Cloanţa, Bonar s-a autodenunţat cum că are o listă de "clienţi
secreţi". A scuipat în gura presei peste 150 de nume. Fotbalişti de la
Arsenal, Chelsea sau Leicester City. Zâmbind ca idiotu’n oglindă la camera ascunsă,
Bonar a ţinut un discurs demn de Nobel
despre "colaborări" cu toată lumea sportului. Nici americanii nu-s
mai breji. S-a dovedit că Victor Conte băga un fel de piramidoane şi aspirine
în sportivii americani de se căcau ăştia cutii de plastic şi se înfunda WC-ul. Şi
atunci îmi veniţi cu exemplele de la noi, din box, de la kaiac-canoe, de la
atletism etc. ca să îmi pun cenuşă’n cap. Îşi pune naiba. Bute a picat şi el pe
mâna unui cârpaci, corigent la chimie. De era unul olimpic la chimicale îl mai
prindea cineva?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu